Despre ... frumusete

De ceva vreme am in minte o idee, insa n-am gasit pana acum cuvintele potrivite sau poate n-am avut inspiratia necesara sa scriu despre asta sau poate pur si simplu nu era momentul ... insa astazi simt sa scriu despre frumusete. Si cand spun frumusete nu ma refer la o fata machiata bine si la un corp lucrat imbracat bine (sau mai putin bine), ci ma refer la frumusetea pe care n-o poate da decat un suflet frumos.

Poti sa ai toti banii din lume, poti sa ai o fata perfecta (daca crezi ca exista asa ceva, eu nu cred, am spus intotdeauna ca frumusetea sta in ochii privitorului si cum suntem diferiti avem gusturi diferite ...) si un corp la fel de perfect, poti sa ai cele mai scumpe si la moda haine si accesorii, daca nu ai inima, le ai degeaba. Asta e parerea mea.

Da, scriu despre produse de machiaj si de ingrijire, da, imi place sa le folosesc, da, imi place sa stiu ce e nou (daca ma intereseaza subiectul), da, toate astea ma fac sa ma simt mai bine, insa la sfarsitul zilei raman eu cu mine - si daca ceea ce vad atunci nu-mi place la ce-mi folosesc toate produsele, hainele si accesoriile pe care le am?

Frumusetea nu are de-a face cu numarul de riduri, cu numarul de kilograme, cu lungimea parului, nu tine de culoarea ochilor, de inaltime sau de alte calitati fizice, frumusetea sta in inima. Si pe aia o ai sau n-o ai, nu este ceva ce poti cumpara sau invata. Oamenii se mai schimba, dar cati vor asta cu adevarat? Un om bun va fi intotdeauna frumos in ochii mei, chiar daca are dintii strambi, parul rar si poate si picioarele strambe. Iar un om "frumos" cu o inima care nu este capabila sa simta iubire, compasiune si intelegere nu va putea niciodata sa para frumos in ochii mei oricat de bine arata.

O sa-mi spuneti ca un om urat (dupa standardele societatii in care traim) are mai putine sanse de reusita in lumea asta si, din pacate, nu am argumente multe care sa-mi permita sa va contrazic, insa nici un om frumos (dupa aceleasi standarde ale aceleasi societati - ce are multe defecte) cu o inima putreda nu poate ajunge departe. Da, traim intr-o societate care judeca si pune etichete, o societate bolnava si disperata dupa "perfectiune", o societate care vrea sa ne fure individualitatea, o societate care a distrus multi oameni pentru ca nu se incadrau in standarde, o societate care cere si uita sa dea.

Si ce daca? Un om care stie ce valoreaza, care nu uita sa fie om, un om care poate sa dea fara sa astepte ceva in schimb, un om care este capabil sa ajute pe cineva la nevoie, un om care poate sa planga si de durere si de fericire, un om care poate sa spuna ce simte, un om care nu uita sa zambeasca indiferent prin ce trece, un om care nu uita ce e omenia va fi intotdeauna un om frumos, indiferent de culoarea pielii, de forma fetei, de numarul de kilograme, de banii din buzunar si de masina pe care (nu) o conduce. A fi frumos inseamna sa te accepti asa cum esti si sa incerci sa devii mai bun cu fiecare zi.

Poate daca n-am mai fi asa disperati sa cautam "perfectiunea" ne-am putea bucura de tot ce e frumos in jurul nostru.


16 comentarii:

  1. Foarte adevarat ceea ce ai spus. Din pacate, societatea in care traim nu se va schimba niciodata. Mereu vom eticheta oamenii dupa cum se imbraca, dupa cum arata si dupa cati bani au in portofel. Cel mai bun (si sanatos) lucru pe care il putem face este sa ignoram. Sa ne traim viata asa cum credem noi ca este mai bine, sa nu ne pese de gura lumii si sa mergem inainte, cu fruntea sus. Citisem undeva pe facebook o chestie care spunea :"Some people are so poor, all they have is money". Si cred ca asa este. O zi frumoasa! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa e, de cele mai multe ori. Nu poate fi ok sa gandesti ca poti cumpara orice cu bani.

      Ștergere
  2. Sa-ti spun o poveste adevarata.
    Candva am cunoscut un copil, o adolescenta. Era unul din sutele, miile de copii abandonati intr-o institutie. Era plurimalformata, inchisa intr-un corp defect, tintuita intr-un scaun. Prima oara cand am cunoscut-o, spre rusinea mea, nu am putut s-o privesc in fata. Era monstruoasa. Ma uitam cu coltul ochiului si ma coplesea rusinea aia pentru ca stiam ca ea stie ca eu nu pot - si-n tot timpul asta imi zambea cu un fel de bunatate si intelegere. Dupa un timp ne-am reintalnit la o serbare. Acolo ea a recitat cateva strofe din Luceafarul. Era transfigurata. Imi amintesc si-mi voi aminti mereu momentul acela - aceea frumusete ce iradia din ea, acel adevar de dincolo de aparente. Am vorbit putin dupa. Cuvintele nu ne mai erau necesare. Ne-au fost suficiente privirile si strangerea de mana. Am aflat mai apoi ca ea a plecat acolo unde vom pleca cu totii intr-o zi.... A fost una din primele mele lectii de viata despre frumusete, aceea frumusete...
    Si pentru ca mi-am reamintit, iti las si tie:
    https://www.youtube.com/watch?v=BMO3KS7wqiA

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inteleg prea bine ce-ai zis si e exemplul perfect pentru ceea ce am gandit eu. Momentul ala n-o sa-l uiti niciodata si o sa-ti aminteasca mereu cat de frumos e sufletul omului.

      Ștergere
  3. Sunt puţini oamenii care stau să se gândească la asta, din lipsa de timp. Timp ocupat cu goana asta după perfecţiune. Timp irosit cu a-i critica şi eticheta pe alţii, în loc să fie folosit pentru îmbunătăţirea variantei care eşti acum..Fix la asta m-am tot gândit săptămâna trecută, deşi totul a pornit de la o întâmplare idioată (mi-am ars părul de la decolorant şi arătam într-un mare fel). Toate privirile piezişe, comentariile chiar, m-au făcut să văd cât de rapid şi uşor te minimizează lumea, cum toată fiinţa ta, tot ce eşti, tot ce ai oferit şi ai de oferit se anulează şi eşti redus la claia de păr care te reprezintă doar într-o mică măsură..This is the world I live in :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toti traim in ea si toti suntem judecati, mai devreme sau mai tarziu. Pentru ca e mai simplu sa ii judeci pe altii in loc sa-ti vezi de treaba ta. :)

      Ștergere
  4. foarte adevarat! si, totusi...nu ne putem stapani sa judecam dupa cutumele societatii! :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toti o facem la un moment dat, d-aia cred ca e bine din cand in cand sa ne amintim care e adevarata frumusete si sa incercam sa schimbam ceva in noi.

      Ștergere
  5. Felicitari! Desebit si emotionant articol. Din pacate, asta e societatea in care traim...cere de la noi perfectiune cand ea insasi e imperfectiunea intruchipata...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, adevarat, mie imi place sa cred ca putem un pic mai mult de atat, ca n-am devenit niste roboti care judeca doar dupa standarde impuse, ca inca mai avem minte sa gandim si sa alegem. :)

      Ștergere
  6. Foarte frumos ai scris. Si eu sunt de aceeasi parere.
    Pacat insa ca din ce in ce mai putini realizeaza lucrurile astea. Insa, pana la urma cred ca conteaza sa ni le insusim noi si apoi poate sa leimpartasim cu cei din jurul nostru.
    Si apoi poate ajung la altii si tot asa :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact, stii tu vorba aia cu schimbarea incepe cu tine. :)

      Ștergere
  7. Mi-a placut foarte mult acest articol, felicitari Camelia, ai punctat exact ce trebuia . Iti dau mare dreptate in tot ceea ce ai zis .
    (Anamaria)

    RăspundețiȘtergere
  8. E bine de stiut ca mai sunt si oameni cu capul pe umar si vad astfel lucrurile. Imi place articolul, bine punctat. Din pacate mai noi "frumusetea se mananca cu lingura" la unii. Pentru ei frumusetea consta in cele enumerate de tine: haine, bani, machiaj realizat cu 5 tone de fdt si "hhhaur" (aur), cat de mult "hhhaur" care sa le traga gatul in jos de la greutate si GATA! Sunt al naibii de frumoase. Multi nu cunosc adevarata valoare a femeii, a omului in general... Totul se suceste si invarteste in jurul banului si frumusetii artificiale... As avea multe exemple de dat si multe de comentat la capitolul acesta, dar nu vreau sa scriu un intreg articol in casuta de comm-uri :))))))))))))))))))) Pusi! Ar fi bine sa fie citit articolul tau de cat mai multe persoane si mai ales de cei in cauza ;) :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta e lumea in care traim, sunt oameni si lucruri care nu se vor schimba niciodata.

      Ștergere