Dimineata perfecta nu ...

13.2.24

Mai e putin si se termina iarna, iar mie mi-e mintea in toate partile. Diminetile din cursul saptamanii mi se par cele mai grele, sunt cele care au nevoie de toata energia mea si imi doresc sa pot sa am macar 10 minute pentru mine inainte sa iau viata in piept. Nu prea am cum pentru ca lucrurile sunt cum sunt si asta e situatia actuala ...

Insa in weekend incerc sa recuperez, desi trezitul extrem de devreme mi-a intrat in reflex si mi-e greu sa adorm la loc. Dar intr-un scenariu perfect m-as trezi mai tarziu decat de obicei, as mai lenevi cu ochii inchisi in pat, as face cateva exercitii usoare de stretching, as face un dus si as avea grija de pielea mea, dupa care as lenevi pe canapea cu o muzica de suflet in surdina si cu o ceasca mare de ceai langa mine.

Dar cum viata e oricum altfel in afara de perfecta - cred ca ar fi plictisitor daca totul ar fi roz si s-ar incadra intr-un scenariu bine pus la punct - in diminetile bune reusesc sa fac un dus rapid, sa imi aplic pe ten produsele care imi plac, sa iau un croissant si ceva de baut si sa plec sa mai rezolv niste lucruri pe care n-am reusit sa le fac in zilele cand m-am trezit si mai devreme ...

Imi doresc o dimineata perfecta? Nu neaparat pentru ca am invatat ca viata e exact asa cum ti-o faci: daca o sa ma gandesc ca nici azi nu apuc sa fac aia si aia o sa simt frustrare, daca plec cu gandul ca o sa dau cat pot si ca o sa ma bucur de lucrurile alea mici care imi fac viata mai frumoasa ... o sa fie o zi reusita, chiar daca nu se incadreaza in scenariul perfect.

Iar ceea ce conteaza cu adevarat la finalul zilei este sa te simti bine, sa iti fie sufletul impacat, sa stii ca ai facut si azi ceva bun si ca maine e o noua sansa sa faci lucrurile si mai bine. Voi cu ce ganduri incepeti diminetile?

Trimiteți un comentariu