Ganduri de miercuri


In ultimele zile am avut mult de munca si am tot stat cu ochii in calculator incercand sa rezolv din chestiile care s-au tot adunat in ultima perioada. Insa in dimineata asta lucrurile sunt mai linistite, asa ca mi-am facut o cana de ceai, am aprins o lumanare parfumata si pana plec la antrenament m-am gandit sa incerc sa adun cumva intr-o postare gandurile din ultima vreme ca un exercitiu pentru ca de ceva vreme am tot evitat lucrurile personale. Am multe lucruri de spus si multe despre care chiar as vrea sa povestesc pentru ca eu cred in exemplul personal, dar uneori mi se pare ca rautatea din mediul on-line este dusa la niste extreme care ma fac sa fiu mult mai atenta cu ce expun si asa ajung sa evit sa mai scriu/ vorbesc despre anumite lucruri.

Pentru mine ultimii ani au fost de transformare, de redescoperire, de constructie, de lasat trecutul in urma si de inceput lucruri noi. Dar cred ca cea mai importanta chestie pe care am facut-o pentru mine a fost sa ma pun pe mine pe primul loc, sa aleg sa imi fie mie bine si dupa aia sa fac ce pot pentru altii. Si nu a fost nimic egoist in asta, dupa multi ani in care am facut alegeri gandindu-ma la cum vor fi cei din jurul meu afectati de deciziile mele, am inceput sa ma gandesc la mine si la ce simt eu, inainte de orice altceva.

Asta a insemnat sa ma rup de anumiti oameni, a insemnat sa invat sa spun nu la anumite lucruri, a insemnat sa imi fortez limitele pana la extrem, a insemnat sa imi infrunt cele mai adanci frici, a insemnat sa ma intorc unde am lasat lucruri neterminate, a insemnat sa invat sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba, a insemnat sa nu ma mai agit pentru ce nu tine strict de mine, a insemnat sa nu ma mai consum pentru altii.

Dar inainte de orice altceva a insemnat ca nu am mai pus presiune pe mine, nu m-am mai luptat cu timpul, am renuntat la "cum ar fi fost daca", nu m-am mai judecat singura pentru alegerile pe care le-am facut in anumite momente ale vietii. Am ales sa accept ce nu pot schimba si sa ma gandesc ca toate astea duc sigur spre ceva mai bun, chiar daca unele situatii au fost de-a dreptul negre. Am invatat sa nu mai am asteptari si sa pastrez aproape de mine oameni care fac bine sufletului meu si care ma fac sa imi doresc sa fiu mai buna. Am ajutat atunci cand am putut, fara sa ma intereseze daca cineva isi va mai aminti maine de ce am facut sau daca atunci cand voi avea eu nevoie de ajutor il voi primi.

Am invatat sa fiu si sa ma bucur fara sa ma mai influenteze ceva din jurul meu, mi-am amintit cum e sa crezi ca intreaga lume poate fi a ta. Zambesc ...

2 comentarii: