Pot!


Aveam in minte o alta postare pentru astazi, dar am simtit ca e o zi potrivita pentru altceva, asa ca mi-am facut o cana de ceai si m-am apucat sa scriu. Vreau sa va spun despre puterea care e in noi, aia de care uitam de multe ori, aia care ne face sa ne ridicam oricat de greu e si oricat de rau am cazut, aia care ne face sa fim ceea ce suntem si aia pe care o ignoram de cele mai multe ori, alegand calea mai simpla si luandu-l pe "nu pot" in brate.

Nu sunt aici sa dau lectii si sfaturi si nici sa va spun povesti, nu e genul meu sa fac lucruri care nici mie nu-mi plac. Insa ceea ce pot sa fac este sa va spun din ceea ce am experimentat eu, din ceea ce traiesc in fiecare zi, din ceea ce viata mi-a pus in fata si astazi pot sa va spun - cu convingere - dupa mult timp ca tu, ca si mine, poti sa faci absolut orice iti propui. 

In ultimii 10 ani mi s-a spus de sute ori sa ma resemnez, sa accept ca inima mea nu mai duce, ca corpul meu nu mai e in stare de multe lucruri, ca asta e ... Si nu mi-a zis asta un medic, mi-au spus multi ... lucrul asta s-a intamplat din nou acum 2 luni dupa ultima radiografie la genunchi cand pe langa diagnosticul pe care cumva il banuiam am descoperit si o problema veche de 33 ani pe care medicii au "uitat" sa o ia in calcul. Si am ajuns in acelasi punct mort ... nu mai poti sa faci aia, aia si aia. 

Fix 5 minute am crezut ca nu mai pot sa fac ... dupa care mi-am amintit cate piedici am depasit in ultimul an, mi-am amintit cum eram si cum sunt, mi-am amintit de cate ori am facut in viata asta lucruri care pareau imposibile, mi-am amintit ca atunci cand am avut toate motivele din lume sa renunt eu am continuat, mi-am amintit ca puterea e in mine si ca daca eu cred ca pot nimic in lumea asta nu poate sa-mi stea in cale. Si pot! Despre asta e postarea asta ...

Si tu poti! Orice iti propui. Crede in tine si in puterea ta si ti se va deschide o alta lume.

Folositi-va energia pentru lucrurile care conteaza cu adevarat, pentru oamenii care merita, pentru ceea ce va face inima sa bata mai tare, pentru ceea ce va face sa zambiti larg, pentru ceea ce va mangaie sufletul. Singura limita e mintea noastra, crede ca poti si o sa ai puterea sa faci din imposibil posibil chiar si atunci cand totul pare impotriva ta.

9 comentarii:

  1. Toti putem, trebuie doar sa avem incredere si convingerea ca putem reusi,putem depasi orice obstacol daca ne impunem.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa trebuie sa gandim, dar din pacate realitatea nu e mereu asta. :)

      Ștergere
  2. Cami draga :)

    Ai vazut ce introducere frumoasa am facut? :)
    Zic si eu. Uneori e voie sa nu putem. Adica sa admitem asta, dar sa nu ramanem in starea de neputinta. Ne luam un ragaz sa ne odihnim. Apoi o luam de la capat sau in continuare - nu prea mi-e clar.
    Am o mantra. De cate ori un bucluc da peste mine sau intru eu in el, imi spun ceva de genul: na, acum, sa vad cum ies din asta, fara pagube majore.
    Practic lucrurile sunt foarte simple. Suntem incredibil de vulnerabili si fragili. In acelasi timp, puternici. Drumul e unul singur, iar la capatul lui e ceea ce ne asteapta pe toti.
    In contextul asta, cu tot cu buclucurile inerente si necontrolabile, de ce n-as avea parte de un drum macar rezonabil? De ce? Pentru ca pot, chiar si atunci cand nu cred ca pot :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Off ... dar e un off cu bucurie, vorbeam la telefon cand am vazut mesajul tau si am inceput sa zambesc pana sa vad ce-ai scris. E voie, asa e, exact cat avem nevoie sa nu ne doara prea tare. Aia cu pagube majore imi place, o preiau. :)

      Ștergere
  3. Draga Camelia.Desigur ca POTI.Toti putem....trebuie sa si vrem sa putem.Eu am parte de momente si hopuri in care aproape ca spun "nu mai pot" aproape in fiecare zi,dar am invatat in 50 de ani de viata ca trebuie sa ma ridic de jos,sa ma scutur de praf si sa merg inainte.Societatea si viata ne fac sa ajungem la a nu mai putea,dar viata noastra nu e gata.Avem fiecare un drum si un destin de urmat,iar anumite piedici de orice natura ar fi ele nu trebuie sa ne faca sa nu mai putem.Continua draga mea cu tot ceea ce faci pentru ca o faci excelent .Te pupacesc :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa stii ca m-am gandit la tine zilele trecute, chiar ma intrebam unde esti. Sa ai zile frumoase!

      Ștergere
    2. Draga mea,recunosc si imi fac mea culpa pentru ca in ultimele luni sunt cam rara pe internet.Chiar si facebook tot cam rar.Nu mi s-a intamplat nimic draga mea, stai linistita.Doar ca partenerul meu de viata s-a "maritat" la mine in oras.Adica ne-am mutat impreuna si acum viata s-a schimbat putin.Plus ca la serviciu am din ce in ce mai mult de lucru,iar cand ajung acasa nu prea stiu ce sa fac mai intai: sa dorm sau sa maninc :)).In plus avem o smecherie cu patru labute si blanoasa care locuieste cu mama,dar si cu noi.La mama e la bunica,iar la noi e la parinti :))....deci este o rasfatata cu cornite.Iti multumesc pentru grija si sa stii ca te citesc,chiar daca sunt tacuta.Sper sa ies la pensie cat mai curand(as vreau eu macar in cativa ani,vreo 5-6,pentru ca sincer stresul este tot mai mare,iar scarba de societatea care ne inconjoara sa mareste).Si sper ca atunci sa am timp pentru tot ceea ce imi place.Bloguri,voi prietenele mele,machiajul si bijuteriile facute de mine.Te imbratisez cu mare drag si te pup.Si tu sa ai o zi insorita :*

      Ștergere