D-ale Cameliei - episodul 2



Ma gandeam saptamana trecuta ca am un episod de povestit la seria asta, dar mi-am dat seama ca nu e de povestit totusi si am renuntat la idee ... numai ca in ultima vreme am facut cateva "nefacute" si am zis ca e cazul sa va spun si voua de ele, poate chiar aveti nevoie de un moment de pauza si e cazul sa radeti putin. Putem rade impreuna ca-s fara urmari (unele), eu oricum am ras.

Acum cateva saptamani (in decembrie oricum) aveam de facut un drum mai lung, m-am oprit la un chiosc de ziare si am luat nu stiu ce revista care avea o carte (ceva de dragoste combinata cu mister si niste crime, nu vreun mare autor, dar interesanta actiunea), carte care mi-a placut si am terminat-o in aceeasi seara (cred ca v-am mai spus ca citesc foarte repede), dar care era de fapt primul volum si am ramas cu gandul la continuare. Zilele trecute am cautat volumul 2 si l-am luat de pe Elefant cand am dat comanda pentru lumanare. M-am intins in pat seara si am inceput sa citesc - cartea mi-a placut mult, v-am zis - eram curioasa sa vad cum sa termina ... cand mai aveam fix trei pagini mi-am dat seama ca eu citisem deja cartea acum ceva vreme si o aveam in casa. Prin umare nu numai ca am citit aceeasi carte de doua ori (si mi-a luat cateva sute de pagini sa realizez asta), dar am mai dat si bani pe ea.

Duminica dimineata (mai spre pranz, dar nu e asa important momentul) dormeam eu profund (nu chiar, dar dormeam) cand au auzit ca s-au luat cainii la .... ceva, nu mi-am dat seama ce la momentul ala, m-am gandit ca la bataie si am sarit din pat ca nu stiam care cu care (mare, mic, pericol imens). Bineinteles ca am sarit din pat besmetica, m-am lovit de un perete, am simtit ca ma ustura mana, am trecut razant pe langa o cutie, am calcat-o pe Alma pe coada si era sa cad si eu, am ajuns in sufragerie unde cainii mei se maraiau de mama focului. Le-am zis ca le crap capu' daca nu inceteaza (o exprimare nu prea eleganta, dar ma durea si piciorul si ma ustura si mana, asa ca sunt iertata). S-a facut liniste, m-am intors in pat, simteam ca-mi bubuie capu'. M-am frecat unde ma ustura mana si m-am culcat. Dupa ceva vreme aud galagie prin casa, ma trezesc, ma frec la ochi, ma duc iar buimaca pe acelasi drum (fara sa mai patesc nimic de data asta) si dau ochii cu mama, care cand ma vede incepe sa tipe. Ma uit la ea ciudat, ma intreaba ce-am patit, ii zic ca s-au luat caini la cearta si ca era sa-mi sparg capu'. Se uita la mine perplexa si ma intreaba "si sangele?", eu ma uit la ea si mai ciudat, ma uit in jurul meu, nu se vedea nimic ... ea ma fixa in continuare cu privirea si la un moment dat ma intreaba daca m-a muscat vreun caine. Eu nu mai pricepeam nimic, cand ma uit la mana mea eram plina de sange, iar pe brat aveam 10 cm de rana (destul de superficiala, ma intalnisem cu coltul unei cutii cand am sarit din pat si stiti si voi cum sunt taieturile de hartie/ carton) si imi pusesem niste sange si pe gat. Am inceput sa rad ca proasta (ce am fost) si m-am dus sa ma spal si sa schimb patul. Zgarietura o am inca, dar n-a fost nimic atat de dramatic pe cat a fost imaginea cu mine cu mana varza si cu sange peste tot.

Iar a treia patanie am comis-o in bucatarie ... am facut salata, am vrut sa pun seminte, am luat un borcan cu seminte de susan, am pus in salata si cand sa-l pun la loc mi-a zburat din mana si toata bucataria a fost numai seminte de susan, am adus aspiratorul, am curatat, mi-am zis singura cateva de dulce, dupa care am vrut sa bag in frigider un alt borcan cu boabe de mustar (pe care nu-l inchisesem bine) si am facut-o si mai rau decat prima data. Nu vreti sa stiti ce-a fost la gura mea, cert e ca nu vreau sa mai vad seminte pentru o perioada de timp.

Astea-s recente ca mai am ... voi cu ce va laudati?

24 de comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. N-a fost asa rau, eu intotdeauna incerc sa ma amuz, la ce sa-mi fac ganduri rele. :))

      Ștergere
  2. M-am amuzat putin, mai ales la patania nr 2. :)) Desi, nu pare chiar de ras. Nu ma laud cu patanii haioase, ci cu o raceala, zdravana, temperatura la fel. Dupa ce-mi trece (nu am mai suferit de ceva vreme de asa raceala puternica), poate fac si nefacute si-ti spun. :) Uite ca-mi amintesc una pe drum ...am obiceiul sa-mi daram florile (de pe diverse mici stative) cand aspir, am eu un talent special.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu imi uit degetul mic de la piciorul drept in tocul usii ... mereu e vanat. :))

      Ștergere
  3. Super tare faza cu taietura in carton, desi cred ca mama ta s-a speriat grozav. Uite intamplarea ta mi-a amintit una asemenea din studentie.
    Era sesiune si aveam un examen, nu mai tin minte exact materia, si ramasesem fara foi A4 pentru a scrie la examen. Am fost la o papetarile de langa universitate si cand sa-mi inmaneze tipa de acolo foile eu le-am luat in graba si m-am taiat in ele la vreo doua degete de la mana dreapta de nu se mai oprea sangele si ustura de imi venea sa plang :D
    Am scris cam greu la examen ca ustura si nici pixul nu-l mai puteam tine in mana!
    Da, suntem oameni si le mai comitem uneori!
    Mary Yony

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu lucrez cu hartie si carton si mereu reusesc sa ma aranjez si ustura ca naiba. :)

      Ștergere
  4. Acum câteva săptămâni când eram în sesiune, îmi pregătește mama o farfurie cu mâncare. Gust puțin și o las de o parte. După ceva timp vine mama să se asigure că am mâncat, dar farfuria era ascunsă printre hârtii. Eu foarte revoltată zic: ”Mamă nu știu ce mi-ai dat să mânânc dar nu mi-a ținut de foame”, la care ea foarte nonșalant ”Asta poate pentru că abia te-ai atins de mâncare”. Puteam să jur că am mâncat tot, până să văd farfuria. Poate am rămas puțin șocată după ce am citit cartea ”Înainte să adorm”, care este foarte bună, ți-o recomand cu drag! Îți doresc să stai departe de alte trăsnăi ca cele descrise mai sus!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am ras, dar copios. Am citit cartea acum ceva vreme si mi-a placut mult. :)

      Ștergere
  5. :)) eu am spalat frumusel parchetul albicios din bucatarie, si drept recompensa mi-am zis eu ca merit o cana de ness; nu stiu cum m-am fastacit, dar un sfert din borcanul de ness a ajuns pe parchetul umed :(( nu vrei sa stii cat de frumos incepe sa se dizolve in contact cu apa, apoi se lipeste de parchet si ti-e mai mare dragul sa scapi de el...

    Eu sunt specialista in boacane, accidente casnice produse de colturile scaunelor, patului, manerele usilor si alte obiecte cu potential periculos. Vesnic am cel putin o vanataie si o zgarietura. Iar de foi si cartoane nu mai zic nimic - sunt in razboi cu ele de multa vreme, tinand cont de cata usturime poate provoca o biata taietura cu o coala de scris.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuia sa-mi vezi fata cand citeam cum se dizolva si se lipeste, parca traiam momentul. :)) Avem nevoie si de d-astea sa ne mai destindem. :)

      Ștergere
    2. Era ness Jacobs, din ala cu granule mari, ca sa-ti imaginezi si mai bine peisajul - granulele alea se topesc pe jumatate in contact cu parchetul umed, iar jumatatea cealalta devine usor cleioasa, ca sa te bucuri din suflet cand freci cu mopul - ca pana la urma sa faci smotru in genunchi, cu buretele, ca sa scapi de raia aia de ness :((

      Ștergere
    3. Nu pot sa-mi imaginez ca habar n-am cum e, n-am baut in viata mea ness, dar te cred pe cuvant. :))

      Ștergere
  6. :))))) Amuzante toate pataniile. Am si eu o gramada din astea. Zilele trecute am facut doar boabe de piper in toata bucataria, cu alta ocazie am dus rufele murdare le-am frigider si culmea m-am chinuit sa le si fac loc, mi-am dat seama ce fac exact cand sa le bag. Si multe altele. Eu sunt genul, care da in singura gropa de pe strada. :D.
    Mmmm, daca nu era o autoare cunoscuta, probabil Lisa Jackson cumva?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu era ea. :))
      Cred ca avem multe de povestit daca ne-am aminti toate pataniile. :)

      Ștergere
  7. :) :) :) MULTE PATANII AM AVUT SI EU...FEL SI FEL :) andutu alex DE MULTE ORI POVESTESC CU SOTUL UNUL ALTUIA SI RADEM DE NE TINEM DE BURTA

    RăspundețiȘtergere
  8. :)) faza cu cartea am patit`o si eu. Mi-am dat seama dupa vreo 70 de pagini cand am realizat ca mai citisem carte. In bucatarie, am scapat de la salata de varza pana la oala cu sarmale :).
    Acum doua luni mi s-a intamplat sa platesc o rfata de 2 ori si sa stau o zi intrega sa ma gandesc pe ce Dumnezeu` am cheltuit banii.
    Coapsa mea dreapta are o vanataie permanenta, niciodata nu reusesc sa evit coltul de la masa cand ma ridic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ha ha, bune si ale tale, eu degetele de la picioare le am varza. :))

      Ștergere
  9. O Doamne. Cu jumatate de ora inainte sa citesc ce ai scris tocmai alergam sa sterg cu ceva ca am varsat cafea cand m-am intins sa iau telefonul.Cand e vorba de cafea sunt un dezastru.Am dat cafea pe pereti,pe laptop, pe cartile de scoala ale copilului....azi am dat pe covorul alb din dormitor si pe revistele mele preferate de crosetat.Referitor la cartile copilului,zile in sir mi-a spus ca-i miroase ghiozdanul a cafea...Eu am ras ,ea nu.In bucatarie ....cea mai tare chestie a fost cand am vrut sa pun sare in ciorba si pentru ca folosesc din aia de la Megaimage capsulata ,la tub,am apasat de zor pana a zbuart capacul si mi-a cazut tot ce mai era in ciorba. A fost de nemancat si bineinteles tocmai urma sa sting focul de final.Si ce mai final a fost..Florina A.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am amuzat si eu citind, asa ca sa ne concentram pe partea amuzanta a lucrurilor. :))

      Ștergere
  10. OMG. Mai, eu sunt atenta la faze de astea.... dar cel mai tare mi-e ciuda cand vars ceva stil orez sau spaghete fix la 5 minute dupa ce am aspirat.....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De unde atata atentie? Eu cu bautura o mai fac, tastatura saraca ar depune marturie daca ar putea. :))

      Ștergere
  11. eu sunt la birou, rad ca proasta, si se uita lumea lung la mine :)) am patit-o cu cafeaua decoff, am luat un borcan, l-am pus pe masa, am dat cu cotul peste el, a ajuns prin toata bucataria!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca toate avem d-astea de povestit. :))

      Ștergere