O zi în Bologna

Am plănuit ziua în Bologna acum câteva luni, am vrut să plecăm o zi undeva în Italia într-o zonă unde nu am fost - ne-am dorit un oraș în care să ne plimbăm și să mâncăm bine și așa am ajuns la Bologna. În nord am mai fost, dar în regiunea Emilia-Romagna nu ajunsesem. Și cum Bologna e capitala gastronomică a Italiei, alegerea nu a fost grea, mai ales că am găsit bilete ieftine și am putut pleca dimineață și ne-am întors noaptea (companii diferite, dar s-a pretat la fix pe ce-am vrut noi).

Nu aș zice că Bologna e o destinație ieftină, de la aeroport dacă nu ai timp de pierdut opțiunile sunt Marconi Express (12,80 euro/ persoană/ sens sau 23,30 euro/ dus-întors) sau taxi (pentru 2 persoane ieși cam la același preț). Există și o variantă mai ieftină - mers pe jos + autobuz local, dar nu pentru o vizită de o zi. Orașul merită mai mult de o zi, dar pentru noi a fost perfect așa, am făcut peste 20.000 de pași și ne-a făcut plăcere să ne plimbăm și să admirăm.

Bologna mai e cunoscută și ca La Rossa (cea roșie), nume ce vine de la culoarea pregnantă a orașului - cărămidă aparentă, fațade în nuanțe calde de ocru și teracotă și acoperișuri de țiglă roșie, La Dotta (cea învățată) pentru că găzduiește cea mai veche universitate din lumea occidentală și La Grassa (cea grasă) pentru că este capitala gastronomică a Italiei.

Știam că o să-mi placă orașul, dar nu știam că o să-mi placă așa mult. E renumit pentru arcadele nesfârșite (portici - 62 de km în tot orașul, din care 38 de km de porticuri acoperite doar în centrul istoric, toate incluse în patrimoniul UNESCO) care fac plimbarea în oraș o plăcere chiar și când plouă sau arde soarele. Orașul are o energie tânără și vibrantă și fiecare pas te duce spre o nouă descoperire.

Clădirile cu fațadele lor colorate și detalii care te fac să te oprești și să le admiri mi-au plăcut mult, am făcut mult mai multe poze decât intenționam pentru că orașul este superb. Este autentic, ușor misterios, dar primitor și cu savoare, mi se pare perfect pentru a descoperi Italia și a vedea stilul de viață de aici.

Finestrella di Via Piella este unul dintre cele mai populare puncte pentru fotografii - este o mică fereastră decupată într-un zid de cărămidă, cu perspectivă asupra Canalului delle Moline, mărginit de case colorate ale căror ziduri coboară direct în apă. Așa cum puteți vedea apa lipsește pentru că toamna se face întreținerea anuală, dar chiar și așa a fost o zonă frumoasă de vizitat.

Plimbarea pe via dell'Indipendenza, principalul bulevard comercial și axa istorică care leagă gara centrală de inima orașului, mi-a plăcut mult. Este flancată de porticuri înalte și spațioase și este destinația de shopping o orașului, este o zonă foarte frumoasă cu multe magazine, cafenele istorice și teatre. 

Am trecut pe sub multe porticuri în lunga noastră plimbare, unele mai frumoase, altele deloc interesante. Cel mai mult mi-au plăcut cele din zona Galleria Cavour/ Via Farini - sunt arcade renascentiste și neoclasisice impecabile, cu tencuieli pictate, stucaturi și coloane din piatră masivă. Toată zona asta este superbă, cu galerii comerciale de lux, dacă mai prinzi și o oră când lumina mângâie tot ... e de poveste.

Catedrala Metropolitană di San Petrio este sediul arhiepiscopal al Bolognei și scaunul arhiepiscopului. Fațada este sobră și nu am avut cum să fac vreo poză din cauza poziției, însă interiorul baroc este maiestuos - vast, aerisit, cu sculpturi remarcabile din teracotă și niște detalii care mi-au plăcut mult.

Basilica di San Petronio domină Piazza Maggiore și este printre cele mai vaste biserici gotice din lume (fiind cea mai mare ca biserică gotică din cărămidă din lume). Are o lungime totală de 132 de metri și 66 de metri lățime (fațada exterioară) și cel mai celebru detaliu despre ea este contrastul tăios de pe fațadă - partea inferioară este îmbrăcată în marmură albă și roz sculptată elegant de Jacopo della Quercia, în timp ce jumătatea superioară a rămas din cărămidă brută. 

Pe Instagram am pus poze și de la exterior, vreau însă să vă arăt interiorul (a doua poză de mai jos) pentru că este impresionant - senzația copleșitoare de spațiu și verticalitatea gotică sunt primele pe care le observi. Este împărțită în 3 nave vaste, susținute de doar 10 stâlpi poligonali enormi, iar pe lateral sunt 22 de capele decorate de marile familii nobiliare din Bologna. 

Piazza Maggiore și Fontana del Nettuno sunt inima civică, istorică și socială a orașului încă din secolul al XIII- lea. Pe lângă biserica San Petronio sunt multe palate medievale impunătoare, iar seara zona asta are un farmec aparte. Il Gigante, statuia monumentală din bronz a zeului Neptun este un punct de atracție important.

Sunt 2 locuri care mi-au plăcut mult în zona asta și de care se vorbește mai rar. Interiorul bibliotecii moderne Sala Borsa (în Palazzo d'Accursio) este o poveste, iar podeaua transparentă de sticlă lasă la vedere ruinele forumului roman original al coloniei Bononia. Când soarele strălucește lumina dă un farmec aparte.

Cel de-al doilea loc care mi-a plăcut mult este Cortile del Pozzo (Curtea Fântânii), una din curțile interioare ale Palazzo d'Accursio, o pauză în aer liber, fiind complet ferită de ecoul și agitația din Piazza Maggiore. Este locul preferat de studenții și cititorii bibiliotecii Salaborsa, are niște detalii extrem de frumoase și e o rupere de ritm extrem de interesantă. 

Bologna e capitala gastronomică a Italiei, e patria pastelor proaspete cu ou (tagliatelle al ragu, tortellini), a cărnurilor maturate (Mortadella di Bologna) și brânzeturilor din regiunea Emilia- Romagna (Parmigiano Reggiano). Am mâncat de prânz în zona Quandrilatero, cel mai vechi și vibrant cartier comercial al orașului.

Gelato artizanal de la Cremeria La Vecchia Stalla, de lângă Piazza San Stefano, a fost printre cele mai bune încercate de mine vreodată. Oamenii stăteau la coadă și înțeleg de ce - rețete tradiționale, textură cremoasă, ingrediente de calitate și multe specialități pe lângă aromele clasice.

Bologna este un oraș cald, plin de culoare, cu afaceri mici de tot felul, iar când este scăldat în lumina este de vis. Mi s-a părut foarte bine organizat, reușește cumva să împace vânzoleala turiștilor cu viața localnicilor, într-un mod foarte natural și autentic. Singurul aspect care nu mi-a plăcut a fost mirosul - nu mă așteptam la asta, dar clima clar amplifică tot.

Galeriile comerciale și fațadele magazinelor (de tot felul) au fost o surpriză foarte plăcută pentru mine, mi-a plăcut mult aspectul lor. Există diferențe evidente între zone, dar fiecare are farmecul ei. Nu m-am gândit până acum la Bologna ca la o destinație de shopping (cum este, de exemplu, Milano) dar este evident una.

Mi-a plăcut la nebunie Bologna, mi se pare genul de oraș perfect pentru luat la pas și descoperit un stil de viață autentic italian. Are de toate, dar mai ales are caracter și personalitate și cred - din ce-am văzut - că este și un oraș bun de locuit în Italia. Atmosfera este una unitară, caldă și remarcabil de vie, identitatea vizuală este inconfundabilă, nu este copleșită de turismul de masă și chiar poți să simți ritmul real al localnicilor. 

Bologna mi s-a părut un echilibru foarte frumos între trecut (decor medieval, respect pentru tradiții și ingrediente) și energia tânără cu o atmosferă dinamică și creativă. Forfota străzilor pietonale e parte din oraș și nu obosește, dacă vă gândiți la o vacanță aici sau o scurtă vizită, cum am făcut noi, este un loc care merită.

Ai fost în Bologna? Cum ți s-a părut?

Read More

7 într-o săptămână #553

A fost o săptămână plină, am început-o în liniște pentru că aveam nevoie de asta și am continuat-o în mișcare. Toamna e în elementul ei și mie îmi plac detaliile care îmi aduc aminte să mă bucur de fiecare clipă așa cum vine, fiecare perioadă are farmecul ei și vreau să le trăiesc pe toate. E o perioadă în care simt nevoia ca totul să fie organizat și portfardul ăsta mă face să zâmbesc.

Marți am plecat dimineață în Bologna și ne-am întors noaptea, planificasem de mult ziua asta și ne-a prins tare bine, chiar dacă a fost obositor și am mers mai mult decât am crezut că o vom face. Orașul mi-a plăcut mult și vreau să vă povestesc mai multe despre el - am plecat să ne plimbăm și să mâncăm bine și exact asta am făcut. Nu degeaba se spune despre Bologna că e capitala gastronomică a Italiei.

Vineri m-am întors din nou în Bologna, pe aceeași idee - zbor dimineață cu întoarcere noaptea - de data asta am luat-o pe mama cu mine, își dorea de mult să vadă Italia și știam că o să îi placă Bologna. A fost o zi mult mai lejeră, fără telefon în mână și fără vreun fel de presiune. Ne-a prins tare bine timpul petrecut împreună și m-am bucurat mult că am putut să fac asta pentru mama pentru că i-a plăcut la nebunie.

Am intrat la Rituals și am mirosit noua colecție de parfumuri Aeonian - sunt 8 variante, Solar Bloom mi-a plăcut la nebunie și mă gândesc serios să îl iau. În magazinul din Bologna erau variantele la 15 și 60 ml, dar am văzut on-line două discovery set cu 4 parfumuri la 5 ml care mi se par foarte interesante.

Mi-am luat de pe Answear două produse de la Medicine: mănuși din două piese cu funcție tactilă și cu amestec de lână (le găsiți aici - au și alte combinații de culori) și o curea pentru telefon. V-am mai spus că îmi place mult brandul ăsta, mi-am luat și de la LC Waikiki câteva lucruri - a fost o ofertă bună pe Trendyol și am profitat.

Sfârșitul de săptămână a fost cu chestii domestice (care chiar trebuiau făcute) și cu timp cu prietenii. Cei de la Cashmere au scos un pachet cu 4 parfumuri de rufe, în arome tomnatice, cu o reducere bună - se numește Sweater Weather - și îl găsiți aici dacă vă tentează, toate patru aromele sunt niște delicii gurmande.

Săptămâna voastră cum a fost?

Read More

2 zile în Palermo

Am fost prima dată în Sicilia acum 3 ani, atunci am ales Catania și nu ne-a lăsat o impresie prea bună, dar asta a fost și din cauză că nu am plecat cu așteptări realiste. Anul ăsta am decis să îi mai dăm Siciliei (și mă refer la Sicilia autentică, nu la zone precum Cefalu sau Taormina care sunt altceva) o șansă și să vedem cum ni se pare Palermo. De data asta am plecat știind exact unde ne ducem și la ce să ne așteptăm și Palermo a fost o surpriză foarte plăcută.

Palermo este haotic, dar vorbim de un haos cald și plin de vitalitate, murdar (praf dens, deșeuri la colț de stradă și o lipsă clară de întreținere în ceea ce privește infrastructura), vibrant (te cucerește chiar și când ai impresia că te obosește), decadent cu un contrast vizibil între gloria trecută, prezentă peste tot, și degradarea vizibilă a orașului, intens (arome grele de mâncare prăjită pe străzi, miros de mare, trafic sufocant și prezență umană constantă) și solar, aspect care pe mine m-a surprins cel mai tare.

După Catania pe care am găsit-o rece și ostilă (nici nu prea are cum altfel ținând cont de Etna și cum a modelat orașul), Palermo este scăldat aproape tot anul într-o lumină alb-aurie, străzile au un ritm cald, iar cromatica aurie a pietrei din care este sculptat îl definește. Orașul este o poveste care merită descoperită pas cu pas.

Dar mi se pare esențial să vii cu așteptări realiste și să înțelegi ce este Palermo. Nu o să găsești o ordine și curățenie cum este în Europa Central-Europeană și nici decoruri sterile de carte poștală, Palermo trebuie luat așa cum e - necosmetizat, gălăgios, fără complexe și cu viața la vedere - are o energie brută care devine extrem de captivantă, dar clar nu e o destinație pentru toată lumea.

Am ales o cazare care știam că merită toți banii - direct în fața Teatrului Massimo, cu un balcon lung pe 2 părți care ne-a oferit o panoramă superbă și am văzut marea direct. Cred că zona în care stai într-un astfel de loc face diferența. Palermo mi se pare o destinație care poate fi făcută cu un buget mic, biletele de avion sunt ieftine, de la aeroport ai fie tren, fie autobuz care te lasă direct în centru (6,80 euro/ sens/ persoană nu mi se pare mult ținând cont că vorbim de Italia).

Palermo este un oraș care merită luat la pas și descoperit așa cum este pentru că nu știi niciodată ce descoperi la următorul colț și asta e parte din farmecul lui. Via Maqueda este într-o forfotă continuă și leagă zona gării centrale de Teatro Massimo, pe parcurs dai de străduțe de tot felul și de clădiri care te fac să te oprești. Am mers peste 40.000 de pași în 2 zile.

Pe măsură ce înaintezi mai descoperi ceva ce îți atrage atenția, fie că e vorba de un local drăguț la un colț de stradă, de lumina care mângâie o clădire, de o fațadă care a văzut și zile mai bune, de niște oameni care râd în timp ce povestesc, de un balcon plin de rufe, de o pisică care lenevește la soare. 

Orașul are o energie caldă și atrage, un lucru care pe mine m-a surprins a fost muzica - muzică bună peste tot, fie că era de la un local, fie de la cineva care cânta pe stradă, până și în aeroport era cineva care cânta la pian. Nu cred că pot să mă mai gândesc la Palermo fără să îl asociez cu muzica bună.

Orașul este plin de clădiri care merită admirate și vizitate dacă timpul vă permite. Teatro Massimo este cel mai mare teatru de operă din Italia și al treilea ca mărime în Europa, după Opera Garnier din Paris și Staatsoper din Viena. Vineri am postat pe Instagram un carusel cu multe poze din Palermo și am dat multe detalii despre ce-am văzut, merită să citiți ce-am scris pentru că Palermo are o poveste frumoasă.

Sunt multe murale în oraș, am vrut să văd Il Muro della Legalita - peretele de peste 100 de metri este plasat direct în inima comunității, la nivelul ochilor trecătorilor și este un manifest împotriva tăcerii. Sunt peste 60 de chipuri ale curajului civic, oameni care și-au pierdut viața în lupta cu crima organizată. 

Fontana Pretoria este un loc cu o energie foarte puternică, fiind una dintre cele mai spectaculoase fântâni renascentiste din Italia. A fost inițial creată pentru Florența și mai este numită și Fântâna Rușinii - 48 de statui de mamură albă cu o nuditate explicită, amplasate între mănăstirea de maici Santa Caterina și primăria din Palermo.

Quattro Canti reprezintă inima barocă a orașului. Datorită formei octogonale deschisă cel puțin una dintre cele 4 fațade concave este scăldată de soare în orice moment al zilei, indiferent de anotimp. Este un loc aglomerat, indiferent de oră, dar un spectacol de admirat.

Catedrala din Palermo este un alt punct extrem de aglomerat și de vizitat. Este cel mai spectaculos exemplu de hibrid arhitectural din Sicilia, momumentul este înscris în patrimoniul UNESCO și este o dovadă a celor peste 1000 de ani de cuceriri. A fost pe rând bazilică bizantină, mare moschee în timpul emiratului arab și catedrală creștină reînființată de normanzi în 1185.

Interiorul este foarte frumos și, deși este o forfotă continuă, poate fi un moment de liniște într-o lume care se mișcă în viteză. Și poate fi și un loc foarte bun să te odihnești puțin și să te ferești de soarele care arde feroce, chiar și când nu e vară.

Zona cu Porta Nuova, Palazzo dei Normanni (cea mai veche reședință regală din Europa) și Villa Bonanno mi-a plăcut mult și mi s-a părut că arată foarte bine ce este Palermo. Pe străzi sunt trăsuri care par să aparțină altei epoci, dar driverul este definiția sicilianului relaxat, în timp ce tencuiala ușor degradată de pe clădiri și umbrele puternice te duc cu gândul la o scenă de film.

Palatul regal este simbolul suprem al epocii de aur Normandia, unde culturile arabă, bizantină și europeană au fuzionat într-un mod unic. Villa Bonanno este parcul public situat chiar în fața palatului și este cea mai mare pădure urbană de palmieri din Europa. 

Palermo este un contrast care atrage, este cunoscut pentru palate și clădiri cu detalii care te lasă fără cuvinte, dar piețele sunt la fel de reprezentative pentru oraș. Mercato Ballaro, cea mai veche și mai zgomotoasă piață în aer liber din oraș, păstrează aproape intactă atmosfera de souk arab medieval de peste o mie de ani.

Celelalte două piețe, Capo și Vucciria, au aceeași atmosferă - vânzătorii nu își anunță marfa timid, ci cântă (abbanniate) de dimineață până seara. În comparație cu piața din Catania, cele din Palermo mi s-au părut mai ușor de tolerat, însă mirosul și gălăgia sunt prea mult pentru simțurile mele. Am vrut să le văd, dar nu este ceva ce mă atrage și nici nu am avut curiozitatea să încerc să gust ceva aici, deși e ceva ce este trecut cu un "must have" de multă lume.

O altă zonă care mi-a plăcut mult a fost La Cala, cel mai vechi port natural din oraș. Este un golf micuț sub formă de potcoavă. După decenii în care a fost o zonă industrială degradată (nu am cum să nu compar cu portul din Catania care mi s-a părut sinistru) și poluată, a fost complet reabilitat într-o marină modernă și elegantă.

Zona asta mi s-a părut cea mai apropiată de perioada în care trăim, are o energie foarte bună și caldă, iar modul în care cade lumina ... zona asta este perfectă pentru promenadă pe malul apei, cu terase și priveliști spectaculoase spre bărci și muntele Pellegrino.

Palermo este un oraș cu o viață de noapte foarte dinamică, dacă vă cazați în centru nu vă așteptați la liniște pentru că nu se va întâmpla. Diferența majoră față de Catania este că te poți plimba liniștit, fără să simți nevoia să te uiți peste umăr mereu. A doua poză este făcută de pe balcon și astea sunt amintiri care vor rămâne cu noi mereu. 

Am mâncat bine în Palermo, am încercat atât preparate specifice zonei, cât și ce mâncam noi de obicei. Arancinele nu au cum să lipsească dacă ajungi în Sicilia, sunt simbolul absolut al gastronomiei siciliene stradale. Cele din Palermo au o formă perfect rotundă, de portocală mică, spre deosebire de cele din Catania, estul Siciliei, care au o formă conică inspirată de vulcanul Etna.

Pentru paste am ales ceva tipic pentru vestul Siciliei și anume busiate con ragu di salsiccia, un preparat pe care eu nu l-aș alege în mod normal pentru că nu consum cârnați, dar am vrut să încerc ceva tipic zonei și stomacul meu nu a fost deranjat deloc. Cannoli sicilieni din zona Palermo sunt de încercat, nu am poze pentru că nu am apucat să fac, dar ne-au plăcut mult.

Sunt câteva lucruri pe care vreau să le precizez în caz că aveți în plan Palermo pentru o vacanță viitoare. Încălțămintea comodă e ceva ce nu trebuie să treceți cu vederea și vă recomand să aveți plasturi cu voi pentru că de la căldură și transpirație se pot întâmpla diverse, nu ignorați căldura pe ideea că nu mai e vară, soarele arde de rupe și te moleșește (și așa înțelegi perfect de ce se închid multe în orele toride). Aveți bani cash la voi pentru că nu se știe când ai nevoie de o sticlă de apă și tot ce găsești este o gheretă minusculă care nu acceptă decât cash.

Un alt lucru pe care trebuie să îl luați în seamă dacă sunteți sensibili la mirosuri ... Palermo este intens din punctul ăsta de vedere și automat pune presiune pe simțuri și obosește. Dacă vă plac orașele calme, ordonate și curate mai bine evitați să ajungeți aici, dar dacă vreți să descoperiți o parte din Sicilia autentică merită o șansă.

Concluzia finală, cu o poză de pe balcon, este simplă: Palermo mi-a plăcut mult. Este haotic, murdar, cu un ritm propriu obositor, dar are caracter și farmec și îți amintește că viața e frumoasă exact așa cum e. Nu cred că poți să spui că ai văzut Sicilia dacă ajungi doar în Palermo, pentru o imagine cât de cât completă ai nevoie de vulcanul din Catania, de ruinele grecești din sud-est și de tăcerea dealurilor din interior. Palermo este un loc bun cu care să începi o poveste siciliană.

Ați fost în Sicilia? Dar în Palermo? Cum vi s-a părut?

Read More