Sopot e la distanța mică de Gdansk și se ajunge ușor atât cu trenul, cât și cu mașina, așa că am zis că merită să vă arăt câteva poze chiar dacă am stat doar câteva ore și am văzut doar o mică parte din tot ce are de oferit. Planul nostru era să stăm mai mult, dar ne-am dat seama că va veni ploaia și a trebuit să scurtăm timpul.
Nu am plecat cu așteptări, ci doar am vrut să vedem cum e - Sopot este, probabil, cea mai importantă stațiune a Poloniei de la Marea Baltică, iar ceea ce mi s-a părut fascinant de cum am ajuns a fost eleganța old school. Am ajuns direct în zona cu hotelurile Sheraton și Grand Palace, nu am făcut poze, dar mi-au atras atenția din prima clipă.
Motivul pentru care am venit a fost să ne plimbăm pe plajă, am văzut Marea Baltică dinspre Suedia, am vrut să o vedem și din Polonia și ne-a plăcut mult timpul petrecut aici, chiar dacă Marea Baltică nu mi se pare la fel de fascinantă ca alte mări. Apa e mereu rece, chiar și vara, dar chiar și așa am văzut oameni care au intrat în apă.
Am stat câteva ore pe plajă. direct pe nisip, ne-am uitat la nori și la apă, am ascultat muzică, am citit, pur și simplu ne-am bucurat de timpul petrecut aici și am admirat bărcile. Dacă vă place să vă plimbați pe nisip zona asta e perfectă pentru asta și mi-a plăcut mult energia locului.
Am văzut multe feluri de pescăruși, mai tineri și mai bătrâni, cu penaj diferit, specific trecerii de la un sezon la altul. Nu se speriau de oameni, veneau extrem de aproape și asta mi-a oferit ocazia să fac câteva poze care îmi plac la nebunie, dar și să filmez fără să le stric treaba. La fel de mult mi-a plăcut să observ bărcile, de la mici la mari.
Cât am stat pe plajă am văzut căței care ieșiseră la plimbare pe malul mării și chiar unul care a intrat să facă baie în mare. Momentele astea pe mine m-au făcut să zâmbesc larg și să mă gândesc la ce contează cu adevărat în viață și la ce luăm cu noi.
Pontonul din Sopot este clar punctul de atracție - este cel mai lung ponton de lemn din Europa (511 metri) și a fost construit în 1820. Accesul este cu bilet (dacă îmi amintesc bine a fost 10 zloți de persoană), e destul de circulat, iar la capătul lui este o marină cu un restaurant unde se poate mânca. Chiar și cu nori și pe punctul de a începe ploaia este o plăcere să te plimbi, să admiri păsările și bărcile, pur și simplu să te bucuri de loc și de ce vezi în jur.
Mă bucur că am ajuns și am avut câteva ore de relaxare, mi-a prins tare bine să mă uit la mare și să-mi las gândurile libere. Mi se pare că noi, oamenii, au uitat să fim, să respirăm și să ne bucurăm de fiecare clipă, fără lucruri de făcut și liste de terminat.
Ați fost în Sopot?
Trimiteți un comentariu