Constanta prin ochii mei

Acum o saptamana eram la Constanta si ma incarcam cu energie pozitiva, asa ca m-am gandit ca astazi sa impart cu voi cateva momente si trairi din mica mea escapada. Si vreau sa fac asta pentru ca observ ca tot mai multi oameni vad numai ce nu e bun, ce nu merge si uita sa se bucure de lucrurile frumoase, de potential, de tot ce a fost si ce-ar putea sa fie. Eu mi-am antrenat mintea sa vad partea buna a lucrurilor, imi place sa fac fotografii pentru ca ma ajuta sa vad lucrurile prin ochii mei, ma ajuta sa imi amintesc ca suntem diferiti, ca avem asteptari si viziuni diferite si ca e absolut normal sa fie asa.


Eu nu sunt genul care sa anunte peste tot ce planuri am, am spus doar catorva persoane ca am de gand sa plec la mare pentru ca asta simt, dar am primit multe replici de genul "Ce sa vezi la Cazino? E o epava!" si m-a intristat raspunsul asta pentru ca uitam istoria, uitam ca tot ce e in jurul nostru reprezinta ceea ce suntem noi, ca oameni, si exprima in mare parte gradul nostru de degradare. Asa ca am facut poze in 3 zile diferite, din diferite unghiuri si tot ce vad este frumusete, vad istorie, vad posibilitati, vad amintiri.



Da, zona asta - si Doamne, cat de frumoasa e faleza si ce sentiment de pace iti da - ar fi putut sa fie cu totul altceva si atat de multe lucruri ar fi putut fi facute in ultimii ani, dar realitatea este ceea ce vedem si degeaba ne lamentam ca vai si ca of. Mie Constanta mi s-a parut un oras ingrijit si educat, mi-au placut oamenii care veneau sa se plimbe pe faleza, bancile care sigur au multe povesti de spus si atmosfera in general, chiar daca se lucra si erau muncitori care faceau galagie. 

Eu m-am dus pentru altceva si pe asta m-am concentrat. Mi-am bucurat sufletul si ochii, am admirat norii, cerul, pietrele, marea, pasarile, m-am entuziasmat la fiecare adiere de briza, am meditat uitandu-ma la apa. Culorile pe care le-am intalnit in plimbarile mele mi-au mers direct la inima, m-au inspirat si m-au ajutat sa las sa treaca toate gandurile care mi-au obosit mintea in ultimele saptamani, mie imi place apa la nebunie si imi da o senzatia de liniste si pace pe care o caut de cate ori simt ca emotiile mele au nevoie sa ia o pauza.


O alta zona care mi-a mers direct la inima a fost Portul Tomis - barcile, albastrul infinit, linistea din zona in perioada asta, jocul norilor, culorile calde, pur si simplu am respirat aer si m-am umblut de energie. Am mancat de doua ori in zona portului pentru ca atmosfera ne-a placut mult de tot, pestele pe plita cu legume a fost demential, iar cheesecakeul este prima prajitura pe care o gust in ultimele luni si a fost de vis - daca ajungeti pe la Bacaro Port si aveti loc si de desert, merita incercata. Sa iti incepi dimineata cu o astfel de priveliste si sa te bucuri de o ceasca de ceai iti schimba automat starea de spirit si te incarca pozitiv.


Am facut destul de multe poze, insa mi-am impartit foarte bine timpul si nu am simtit ca am pierdut ceva pentru ca am vrut sa fac si poze. Da, imi place sa prind anumite lucruri prin ochii mei, dar nu daca asta inseamna sa ma opresc din a face lucrurile care imi plac. E vorba de echilibru si balanta pana la urma. Am plecat cu putine lucruri la mine, dar din bagaj nu mi-au lipsit ochelarii de soare, am avut la mine 2 perechi pentru ca doar cand ploua nu port ochelari de soare. Pentru ten am avut la mine Essential Glow Moisturizer din gama Defense de la Paula's Choice, iar pentru corp am avut un spray din gama Sport Addicted de la Pupa Milano - pentru ca protectia solara folosita zilnic e primul pas anti-aging pe care il poti face pentru pielea ta.

Parfumul pe care l-am purtat a fost Amor Amor de la Cacharel, dar am si primit cadou un parfum cat am fost plecata si m-a incantat peste masura, o sa va povestesc sigur de el in curand pentru ca este perfect pentru perioada asta si eu visam de mult la el. Am inceput sa citesc Paradisul de la Malul Marii, am admirat jocul pasarilor, m-am gandit mult la timp si la cum alegem noi sa-l petrecem. Ceasul este nou, l-am primit si pe el cadou si mesajul imi place la nebunie.


Gandurile cu care termin postarea asta sunt legate de perspective si de ceea ce vedem cu adevarat atunci cand ne uitam la un loc/ om/ peisaj/ lucru. Frumusetea sta intotdeauna in ochii privitorului si cred ca fiecare dintre noi vede ce vrea sa vada, fiecare trece lucrurile prin propriu filtru si "judeca" prin prisma a ceea ce a trait, important e sa nu uitam ca suntem oameni, ca nu ne-am nascut sa fim perfecti, ca nu suntem facuti sa traim dupa reguli si ca fiecare dintre noi e liber sa aleaga in ce fel sa se bucure de viata, atata timp cat nu face rau celorlalti sau mediului inconjurator.


8 comentarii:

  1. Fiecare vede ceea ce doreste.Daca doresti sa vezi lucruri negative,asta vei vedea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, sunt lucruri pe care nu le putem schimba, eu aleg frumosul.

      Ștergere
  2. A fost ca o gura de aer proaspat postarea. Multumim

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu daca e jocul de lumina, dar la pozele de la Cazino am vazut in tine o persoana care se trezeste de dimineata, careia ii place sa faca o plimbare care s-o incarce cu zen si s-o rebalanseze nu doar sa mearga / sa se grabeasca acolo unde trebuie s-ajunga.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-as zice ca sunt o persoana matinala, dar nu sunt niciodata in graba si nu ignor ce e in jurul meu. Ma bucur de ce ma inconjoara si ma incarc de la natura de cate ori pot.

      Ștergere