Ramble ... cu iz de tristete

20.4.12

Ieri am avut o zi frumoasa si cand zic frumoasa ma gandesc ca mi-am hranit sufletul cu ceva care nu credeam ca se va intampla curand. Nu e nimic extraordinar sau iesit din comun, dar e ceva dupa care tanjeam de ceva vreme si de care aveam nevoie ... si a venit exact in momentul potrivit. Si ieri am simtit niste emotii pe care, cred, nu le-am mai simtit de multi, multi ani. Si am savurat fiecare moment.

Azi in schimb n-am chef de nimic, nu s-a intamplat nimic, nu s-a schimbat nimic fata de ieri, doar ca vremea asta ma indispune ... de dimineata tot incerc sa zambesc si nu reusesc ... niste tentative esuate care nici macar comice nu sunt ... parca cineva a supt toata puterea din mine.

Am incercat cu muzica (vesela si care alte dati m-ar fi trezit la viata si m-ar fi facut sa ma simt vie), am incercat cu Bella (care, oricat de greu mi-ar fi, ma face mereu sa zambesc), am incercat puterea mintii (si m-am incarcat numai cu lucruri frumoase), am incercat tot ce mi-a trecut prin cap ... ma simt epuizata si fara vlaga ... si nu e oboseala, chiar am dormit bine in ultima perioada ...

Voi ce stare aveti azi? Cum se anunta a fi ziua asta?

10 comentarii

  1. mi-am comandat o pereche de blugi superba si acum astept cu sufletul la gura sa-i primesc :)
    am aflat ca am castigat floricelele de la tine si mi-a inflorit un zambet maaare pe fata :)
    eu ma bucur de fiecare lucru marunt in parte, imi hranesc in permanenta sufletul cu lucruri frumoase, chiar daca mai sunt si lucruri care ma intristeaza...
    poate te simti epuizata datorita alimentatiei, a lipsei de vitamine... mananca ceva dulce, ceva energizant...

    te imbratisez cu caldura si iti trimit o raza de soare care-mi tot joaca pe monitor :*

    RăspundețiȘtergere
  2. Stiu ca ar fi trebuit sa incerc sa transmit niste optimism, dar si eu sunt praf. Am inceput inca de dimineata, cand un mitocan mi-a adresat niste cuvinte pe care nu le-am primit in viata mea. Si uite asa o tine de dimineata. Si am tras un bocet cat m-au tinut plamanii si am ochii umflati acum si ma intreb ce se intampla cu lumea din jur? Chiar atat de mult ne-am degradat, incat lucrurile care a trebui sa conteze nu mai au nici un rost? In fine, sper sa depasim momentul, ce pot sa zic. Capul sus! :*

    RăspundețiȘtergere
  3. da ,puisor , asa e viata , nu mereu vesela. dar iti doresc numai zile insorite in viata ta! totul va fi bine! puup

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma alatur si eu clubului...am plans pentru ca bunica mea mi-a spus ca sunt un gunoi si ca nu trebuia sa ma nasc.Este bunica mea ....dar nu am primit niciodata macar o vorba buna de la ea.Incerc totusi sa zambesc si sa ma bucur ca ma simt mai bine.Nu inteleg cum poti sa spui asa ceva cand stia ca am grave probleme de sanatate.

    RăspundețiȘtergere
  5. Da trebuie sa te bucuri de viata asa cum e ea!In primul rand trebuie sa fii fericita,eu una ma bucur cand vad soarele rasarind si razele lui ma mangaie!Cred ca esti doar meteodependenta si de asta te simti asa oricum ploaie indeamna la melancolie!Nimic nu trebuie sa fie artificial fa ce simti!Stii ar trebui sa te bucuri ca esti sanatoasa si ca poti sa te bucuri de viata!Iti dai seama ca sunt oameni care nu au vazut niciodata natura sau nu au putut merge?Esti o norocoasa!Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  6. Apropo iti ador blogul si mi se pare ca esti un om sensibil!Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  7. Si eu parca sunt supta de vlaga azi , nu am chef de nimeni , de nimic (poate doar de iubitul meu care e la 1000 km departare) si singurele chestii care mi-au dat vlaga azi au fost conversatia cu el si comanda de la oriflame care ma umplut de energie in jur de 20 de minute

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu am mai comentat pe aici, desi rar, dar de citit te citesc mereu:) Te-am si adaugat (nu stiu de ce abia acum )in blogroll:)

    Scrie, Camelia, ca o faci asa frumos...

    RăspundețiȘtergere
  9. fiecare avem zile si zile...si eu am zile cand imi vine sa plang, dar nu am nici un motiv...:(

    RăspundețiȘtergere