Mai sunt cateva saptamani si se termina toamna si eu habar nu am unde a zburat anul asta, a fost unul greu cu multe probleme si cu multa suferinta, a fost insa si cu lucruri extrem de frumoase, cu bucurie pura si cu momente care mi-au umplut sufletul. As vrea sa definesc intr-un cuvant starea cu care am inceput luna asta insa nu am cum - ma incearca multe ganduri, multe sentimente, se dau multe batalii in mine, sunt lucruri pe care le astept cu nerabdare si altele care ma scot din sarite. Dar in toate astea stiu care imi e prioritatea: eu si starea mea de bine.
Anul asta m-a dus pus in niste situatii extrem de dificile, m-a testat de multe ori in feluri care nu mi-au placut deloc si lunile de toamna nu au fost diferite, noiembrie e la fel ... dintr-o extrema in alta, acum esti sus, acum esti jos, dar am inteles ca nu pot lasa stresul sa ma domine, orice s-ar intampla ... pentru ca m-a lovit acolo unde mi-a gasit punctul sensibil si incerc sa ii dau de cap.
Am cateva planuri care stiu ca o sa balanseze lucrurile si o sa imi bucure sufletul, dar stiu deja ca dupa zilele alea va urma un iures si asta ma face sa ridic cumva garda si sa ma gandesc cum sa fac sa-mi fie mai bine si mai usor. De fapt cred ca asta a fost provocarea mea tot anul asta: sa nu las lucrurile nasoale (si am tot avut parte de ele) sa umbreasca tot ce-am realizat, am trait si e frumos in viata mea. E simplu de zis, dar uneori e foarte greu de pus in practica ...
Trecand peste ce e mai putin placut ... luna asta vreau sa ma bucur de cele mai delicioase parfumuri si produse pentru corp si casa, sa citesc si sa colorez in momentele mai libere, sa petrec timp cu mama si cu oamenii care conteaza pentru mine, sa o rasfat pe Alma de cate ori pot si sa ma bucur de fiecare moment asa cum vine.
Voi cu ce ganduri ati inceput ultima luna de toamna?
Trimiteți un comentariu