imi place tot ce e frumos! Imi plac produsele de machiaj, imi plac parfumurile, imi plac bijuteriile, imi plac gentile, imi plac micile nimicuri care imi fac viata mai frumoasa. Ador animalele, iubesc oamenii cu suflet frumos, imi gasesc inspiratia in cele mai neasteptate lucruri si in cei mai speciali oameni si nu uit sa spun multumesc in fiecare zi pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce am, dar mai ales pentru tot ceea ce am avut in viata mea si pentru toate momentele pe care le-am trait. Bune sau mai putin bune, minunate sau de groaza, sunt ale mele si fiecare a contribuit la Camelia de astazi.
Nu e deloc usor sa fii femeie in ziua de astazi, insa cred ca este cea mai buna perioada in care o femeie poate sa fie ea insasi si sa traiasca viata asa cum vrea, fara constrangeri, fara limite, fara false pudori, fara sa lase societatea sa ii dicteze ce e "bine" si ce e "rau". Viata mea nu e perfecta, iar eu sunt departe de ceea ce as vrea sa fiu (uneori viata te ia pe sus si se intampla si chestii pe care nu ai cum sa controlezi sau sa le prevezi), am fost sus, am fost jos, am ras, am plans, am iubit, am suferit, am vrut, am putut, n-am vrut, n-am facut ... dar n-am uitat niciodata ca am suflet si ca mi-a fost dat sa-l folosesc. Nu-mi plac lucrurile fara sens, nu-mi place sa-mi pierd timpul cu lucruri si oameni de la care nu am ce sa invat, imi place sa experimentez, sa invat, sa ma transform, sa descopar, sa gresesc si sa pot sa nu fac din asta o tragedie. Imi place viata!
Au fost perioade in viata mea cand m-am intrebat de ce eu, de ce mie, de ce acum, de ce iar si am cautat raspunsuri pana am obosit. Cand am incetat sa mai am asteptari si am incetat sa mai caut sa inteleg ce nu e de inteles a inceput sa fie mai bine. N-a fost usor si mai am o gramada de lucruri la care inca lucrez, dar simt ca sunt pe drumul cel bun. Si ca viata mi-a rezervat povesti frumoase.
Pot sa spun multe lucruri despre mine (fiecare cu momentul aferent din viata mea), insa pot sa afirm cu certitudine ca n-am fost niciodata lipsita de suflet sau superficiala. Au fost momente cand am fost de gheata, au fost momente cand am fost macinata de furie, au fost momente cand mi-a fost greu sa respir, au fost momente cand m-am intrebat care e sensul, dar niciodata n-am putut sa intorc privirea de la cineva care a avut nevoie de o vorba buna, de un zambet, de o mana de ajutor, de o speranta. Si mi-a fost atat de greu sa invat sa spun nu si ma refer la nu-ul ala care face bine altora, dar ma face praf pe mine. Dar am schimbat si asta ...
Am invatat ca trecutul e trecut si ca exista un moment pentru fiecare lucru, am invatat ca uneori iubirea nu e suficienta, am invatat ca viata merge inainte oricat de greu iti e si oricat de imposibil pare sa te ridici si sa mai faci un pas. Invat sa pretuiesc fiecare clipa asa cum e, invat sa ma bucur de fiecare moment si invat sa las oamenii sa traiasca asa cum vor. Sper sa invat sa ma pun pe mine pe primul loc, sper sa invat sa ma iubesc in totalitate asa cum sunt astazi si sper sa reusesc sa ajung in punctul in care viata sa-mi zica "esti aici, esti acum, bucura-te!".
Sunt femeie si e al naibii de bine sa stiu ca-s pe picioarele mele, ca nu depind de nimeni, ca pot sa fac ce vreau, cand vreau, cu cine vreau. Sunt femeie si imi bate inima mai tare de cate ori stiu ca am facut o bucurie, ca am adus un zambet, ca am facut ceva ce conteaza cu adevarat. Sunt femeie si cand ma trezesc dimineata ciufulita si morocanoasa, sunt femeie si cand petrec o ora in fata oglinzii si fiecare fir de par sta la locul lui, sunt femeie si cand plang si cand rad si cand mi-e bine si cand mi-e rau. Sunt femeie si sunt mandra de asta!
