Am citit zilele trecute ca orasul Copenhaga a fost desemnat cel mai fericit in 2025 si m-a pus pe ganduri putin. Cand am decis sa mergem in Suedia nici nu s-a pus problema sa nu trecem podul Oresund sa vedem si capitala Danemarcei. Nu am avut asteptari, am plecat sa descoperim orasul asa cum e - si e frumos si ofertant, dar e si foarte galagios (o pun si pe seama multilor turisti) si murdar - iar partea cu murdaria pentru mine a fost ceva extrem de neasteptat dupa cateva zile petrecute in Suedia.
Un alt lucru care nu m-a incantat deloc a fost ca se lucra in foarte multe zone si a fost foarte mult praf, mi-a placut Copenhaga si ma bucur ca am putut sa ne petrecem o zi intreaga in oras, dar nu m-a incantat atat de tare precum Suedia. Asta spune multe despre cat de diferiti suntem si ce cautam, eu sunt intr-o perioada in care caut liniste si in mod clar asta influenteaza modul in care vad anumite locuri.
Mi-a placut la nebunie calatoria cu trenul peste Oresund Bridge (pont: sa va asezati pe partea stanga in tren din Malmo ca sa puteti sa vedeti cand se trece de pe apa pe uscat, pe partea dreapta este beton si nu ai ce sa vezi - iar din Copenhaga pe dreapta), insa a fost foarte aglomerat trenul pentru ca este acelasi traseu catre aeroportul din Copenhaga. M-am uitat la oamenii din jur si toti erau cu ochii in telefon, nu conta absolut nimic din ce e in jur - asta iar mi-a spus multe si m-am simtit norocoasa ca ma pot bucura de ce e frumos in jurul meu.
De la gara am luat orasul la pas si am mers extrem de mult, a fost o alta zi in care am depasit 20.000 de pasi - am admirat cladiri, ne-am oprit sa observam detalii, ne-am intersectat cu sute de turisti, cu multe autocare, am vazut extrem de multi tineri iesind de la cursuri, a fost o zi cu de toate.
A fost o zi cu o vreme foarte schimbatoare - au fost multi nori, dupa care aparea soarele si ardea, dupa care se innora iar, a si picurat de cateva ori, insa cel mai neplacut a fost vantul. Ne uitam in jurul nostru si vedeam ba oameni in pantaloni scurti si tricou (si nu era chiar cald), ba oameni cu haine groase, unii chiar cu caciula si fular (nici de astea nu era vremea). Nu stiu daca as putea sa ma adaptez la o vreme de genul asta ...
Am avut cateva locuri in care am vrut neaparat sa ajungem, asa ca am cutreierat strazile, am admirat poduri si diverse canale si ne-am oprit la Christiansborg Palace care in prezent este sediul parlamentului danez, biroul primului ministru si sediul Curtii Supreme daneze. Am ajuns la ora la care se plimba trasura cu cai si am stat putin sa ii admiram - pe Instagram in reperul cu Copenhaga puteti sa vedeti si filmarea.
Urmatorul loc pe lista a fost Nyhavn, un canal si cartier din Copenhaga de care se vorbeste extrem de mult si probabil este unul dintre cele mai fotografiate puncte ale orasului. E colorat, extrem de placut ochiului, sunt cladiri din secolele XVII si XVIII, o multime de baruri, cafenele si restaurante. Se lucra si in zona asta, care oricum e aglomerata, asa ca era o nebunie si o galagie in zona ...
Am stat ceva aici sa admiram zona, insa m-a obosit si ma asteptam la asta - am avut exact aceeasi senzatie de la Navigli din Milano. Vreau sa vad zona, sa o admir, sa fac cateva poze si sa plec mai departe intr-o zona mai putin agitata. Stiu ca termenul hygge e adesea pus langa zona asta, parerea mea e cu totul alta.
Urmatorul pe lista noastra a fost Amelienborg Palace, ridicat in anii 1700 si unul dintre cele mai reprezentative obiective arhitectonice daneze in stil rococo. Sunt 4 palate rococo + Amelienborg Slotsplads cu statuia ecvestra a regelui Frederik V, familia regala daneza locuieste aici (am inteles ca doar in sezonul rece, insa nu am verificat informatia), nu am intrat sa-l vizitam pentru ca nu am avut timp pentru asta, stiam ca se schimba garzile la ora 12 (exact ca la Buckingham), insa am ajus mai tarziu asa ca nu le-am vazut.
Am fost sa vedem si Frederick's Kirke, cea mai impresionanta biserica din oras, cunoscuta si ca Biserica de Marmura si mi s-a parut foarte frumoasa. Constructia a inceput in 1749 si a fost finalizata in 1894, plafonul pictat este unul dintre cele mai impresionante pe care le-am vazut. Este clar unul dintre simbolurile capitalei daneze.
In plimbarile noastre pe strazile din Copenhaga am dat de multe locuri extrem de frumoase, cum e parculetul de mai sus sau coltul de mai jos cu flori care era in fata unei florarii, am vazut multe cladiri frumoase si colorate, e un oras pe care iti face placere sa-l descoperi la fiecare pas.
Ultimul palat pe lista noastra a fost Rosenborg, palat care gazduieste unele dintre cele mai de pret comori culturale ale Danemarcei. A fost ridicat intre 1606 si 1634 si daca am fi avut timp am fi intrat sa vedem si interiorul. Este situat in inima capitalei si mi-a placut mult zona asta, King's Garden a fost pentru mine o reala surpriza, una mai mult decat placuta.
Nu stiu ce suprafata ocupa si nici nu am stat sa caut, insa este o adevarata placere sa te plimbi in zona asta. Desi erau destul de multi oameni - unii faceau yoga, altii se plimbau, altii citeau, altii erau la picnic si cate si mai cate - zona mi s-a parut foarte aerisita si foarte bine ingrijita. Am stat un pic mai mult decat am planuit aici, dar chiar merita daca ajungeti in zona.
Turnul Rotund din Copenhaga a fost construit in 1642 in centrul orasului si a fost folosit ca observator astronomic. Are o inaltime de 36 de metri si este cunoscut si pentru scarile ecvestre - se urca pe o rampa si o spirala de 200 de metri, iar de sus puteti vedea foarte bine orasul. A castigat faima internationala in 1716 cand tarul Petru cel Mare a ajuns calare pana in varf.
Este un loc in care in permanenta este aglomeratie, nu este cel mai prietenos pentru genunchi, iar sus sunt niste trepte in spirala extrem de inguste si un sistem cu semafor pentru ca nu se poate urca si cobori in acelasi timp. Nu stiu daca a fost oboseala acumulata, dar pe mine m-au cam terminat atat urcatul, cat si coboratul si nu ma asteptam la asta pentru ca am fost in locuri cu adevarat dificile, insa a meritat pentru ca mi-a placut ce-am vazut.
Biblioteca veche de la Universitatea din Copenhaga a fost locul pe care mi-am dorit extrem de mult sa-l vad si ma bucur ca am reusit sa fac asta, mai ales ca erau doar cativa oameni si am putut sa ma bucur din plin de experienta. Cladirea are o istorie extrem de interesanta, interiorul este absolut superb si mi-as dori sa o vad mai des pomenita in ghidurile turistice despre Copenhaga. Nu vreau sa spun ceva anume, cred ca imaginile vorbesc singure.
Finalul zilei a fost dedicat Gradinilor Tivoli, al doilea cel mai vechi parc de distractii din lume. A fost fondat in 1843 de catre Georg Carstensen, un om cu multe talente care a calatorit mult si parerile sunt impartite in ceea ce priveste parcul. Este vizitat anual de milioane de turisti, intrarea este in jur de 120 lei si biletul ofera doar acces in parc, pentru distractiile din parc se achizitioneaza separat un ride pass care depaseste biletul de intrare, aici fiind si parerile impartite.
Am zis ca daca tot suntem aici hai sa vedem cum e, desi mi s-a parut enorm biletul de intrare pentru ceea ce ofera efectiv, mai ales ca nu aveam de gand sa ne dam in cine stie ce nebunii, ci doar sa vedem cum e. Nu am vazut decat o parte mica din parc pentru ca a inceput sa bata vantul rau si ne luase si oboseala, dar nu imi pare rau ca am fost.
Ce mi-a placut in mod special au fost produsele de patiserie de la Cakenhagen, am impartit snurre si spandauer cu fistic si au fost delicioase. La pranz am mancat la cel mai vechi restaurant italian din Danemarca si nu mi s-a parut nimic deosebit, a fost ok si atat, dar la ce preturi sunt ne asteptam la altceva. In schimb partea de patiserie ... cu totul alta poveste si inteleg de ce e atat de laudata.
Nu am stat cat ne-am planificat initial pentru ca vantul isi facea rau de cap, noi eram si transpirati dupa o zi de mers prin oras si am decis sa scurtam vizita, nu stiu daca merita neaparat sa dai atatia bani sa intri daca nu ai copii sau nu vrei sa te dai in cine stie ce, tine strict de fiecare si de ce buget are.
Am iesit direct la gara si am luat trenul inapoi spre Malmo si m-am bucurat din plin de drum, chiar daca e greu sa faci o poza in mers am incercat ca sa va arat si voua cum se vede. A fost o experienta frumoasa si ma bucur ca am vazut Copenhaga, nu stiu daca ma tenteaza sa ma intorc si sa o cunosc si mai bine. O sa ma gandesc la asta.
Ai fost in Copenhaga? Cum ti s-a parut?
Trimiteți un comentariu